News Flash:

Vittorio Alfieri, parintele tragediei italiene

16 Ianuarie 2015
776 Vizualizari | 0 Comentarii
Contele Vittorio Alfieri s-a nascut intr-o veche familie nobila. A studiat la Academia Militara din Torino. Pierzandu-si tatal la o varsta frageda, educatia sa a fost neglijata si a avut o tinerete foarte dezordonata.

Si-a petrecut multi ani cutreierand prin aproape toata Europa (Italia, Franta, Olanda, Austria, Spania, Portugalia, Anglia, Suedia, Finlanda si Rusia), in cautare de aventuri; dar la varsta de 25 de ani, a suferit o subita metamorfoza a stilului sau de viata. Dorinta de a placut unei femei distinse atat prin spiritul sau cat si prin rang, contesa de Albany sotia ultimului barbat din familia Stuart. Fata de aceasta, Alfieri a conceput cea mai vie pasiune, inspirandu-i gustul pentru litere si pentru poezie, pe care le dispretuise pana atunci. A exersat in scrierea de tragedii si a creat un sistem de compozitie, cu totul nou pentru Italia acelei epoci, substituind un dialog strans, un stil barbatesc si concis, manierei efeminate si lipsite de vigoare folosite de inaintasii sai, suprimand personaje inutile de indragostiti sau de confidenti.

Vezi si Opera lui Charles Perrault

Lucrand cu o ardoare de necrezut, Alfieri a compus, in mai putin de sapte ani (1775 – 1782), paisprezece tragedii, dintre care mai multe capodopere. In acelasi timp, a scris in proza lucrari care trebuiau sa-l plaseze alaturi de Machiavelli, un „Tratat despre Tiranie”, si „Printul si Literatura”, in autorul care se arata un republican ardent. In aceeasi epoca, a compus poemul „Etruria razbunata”.

Vezi si Sinclair Lewis, primul american care a luat Premiul Nobel pentru Literatura

Contesa de Albany, devenind vaduva in 1788, Vittorio Alfieri s-a unit cu ea printr-o casatorie secreta, apoi a mers in Franta, cu dorinta de a-si da la tiparit mai multe din lucrarile sale si chiar de a se stabili in aceasta tara, pe care o numea atunci „patrie a libertatii”. Dar inspaimantat de excesele de la 10 august 1792, s-a grabit sa fuga si s-a retras la Florenta. Guvernul revolutionar instalat la Paris l-a tratat de emigrat si l-a deposedat cea mai mare parte din averea pe care o adunase si pe care o plasase in fondurile franceze. Toate acestea cauze reunite au sfarsit prin a-i inspira, fata de Franta si pentru revolutie o ura implacabila, ura pe care nu a incetat sa o difuzeze in toate scrierile sale.

In ultimii ani ai vietii, Alfieri a invatat limba greaca, cu scopul de a studia, in original, marii tragici pe care ii luase drept modele. A tradus si a imitat mai multe dintre cele mai frumoase tragedii de Eschil, de Sofocle si de Euripide.

Epuizat de lucrarile sale, a murit, la varsta de 54 de ani, in 1803, la Florenta, lasand un mare numar de opere postume, printre care se remarca o autobiografie deosebit de celebra, care este considerata adesea drept cea mai mare opera a sa: „Vita”.

In literatura italiana, Vittorio Alfieri est cel mai mare poet tragic, inamicul neinduplecat al tiranilor, al sclaviei al conventionalismului. Tragediile sale Saul, Filippo, Virginia, Mirra, Bruto secondo sunt, pentru Alfieri, ocazii de lupta pentru libertate si constituie simboluri de vointa si de iubire de patrie.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

academia militara torino educatia cutreierand europa poezie italia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1755 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013668 (s)