News Flash:

Vladimir Ghika va primi titlul de "Fericit" pe 31 august

9 Mai 2013
1511 Vizualizari | 0 Comentarii
Pe data de 31 august, la Bucuresti, Vladimir Ghika va fi beatificat
Beatificarea (din lat. beatificatio) este actul prin care Papa, in urma unor investigatii incepute in dieceza si continuate la Congregatia pentru Cauzele Sfintilor, acorda unui crestin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtutile in chip eroic, titlul de “Fericit” si permite sa i se aduca un cult public de catre un grup limitat de credinciosi, cum ar fi o tara, o dieceza etc
Sfanta Liturghie a beatificarii va fi prezidata de trimisul Papei Francisc, Eminenta Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor. Odata declarat fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi inscris in randul fericitilor si sfintilor Bisericii Catolice si introdus in calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucuresti, si sarbatorit la 16 mai, ziua martiriului sau.
Cine a fost Vladimir Ghika 
Vladimir Ghika s-a nascut in ziua de Craciun a anului 1873 la Constantinopol (Istambul – Turcia), nepot al ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Voda (1849-1856), fiul lui Ioan Ghika (general de divizie, ministru plenipotentiar) si al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendenta din Henric al IV-lea, regele Frantei). A avut patru frati si o sora: Grigore (mort la o varsta frageda), Alexandru, Gheorghe si Ella (morti si ei de tineri), si Dimitrie (1875-1967).
A fost botezat si miruit ortodox, mama sa fiind o credincioasa foarte atasata de Biserica Ortodoxa, si a copilarit intr-un ambient protestant, alaturi de familia in grija careia s-a aflat in timpul studiilor sale in Franta, la Toulouse. Mai tarziu, la varsta de 25 de ani a mers la Roma, unde a studiat filozofie si teologie catolica la universitatea calugarilor dominicani. In 1902 a facut profesiunea de credinta catolica, pentru a fi “si mai ortodox”, dupa cum spunea el insusi. Desi dorea sa devina preot sau calugar catolic, pentru a nu o indurera pe mama lui si urmand sfatul Papei Pius al X-lea, a renuntat pentru moment, dedicandu-se apostolatului ca laic si desfasurand o bogata activitate in toata lumea, de la Bucuresti, Roma, Paris si pana la Congo, Tokyo, Sidney, Buenos Aires.
In Romania s-a dedicat operelor de caritate si a deschis primul dispensar gratuit Bethleem Mariae la Bucuresti, si a pus bazele marelui spital si sanatoriu Sf. Vincentiu de Paul (Spitalul Parhon). Infiintand astfel primul spital gratuit din Romania si prima ambulanta, a devenit fondatorul primei opere catolice de caritate din Romania.
In timpul razboiului balcanic din 1913 a participat la serviciile sanitare. Pentru daruirea lui plina de curaj in ingrijirea bolnavilor de holera de la Zimnicea, a fost distins de catre regele Carol I cu medalie militara, desi Vladimir Ghika era civil. Mai tarziu, in timpul primului razboi mondial s-a implicat in misiuni diplomatice, in ajutorarea victimelor cutremurului de la Avezzano (Italia), a tuberculosilor din ospiciul din Roma, a ranitilor de razboi, trecand de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalete surprinzatoare.
In 7 octombrie 1923 a fost sfintit preot catolic la Paris de catre Cardinalul Dubois, Arhiepiscopul locului, desfasurandu-si activitatea preoteasca in Franta pana in anul 1939. La scurt timp dupa ce a devenit preot, a primit de la Papa Pius al XI-lea privilegiul de a putea celebra atat in rit latin cat si in rit bizantin, devenind astfel primul preot roman biritual. Acelasi Papa, la 13 mai 1931 l-a numit protonotar apostolic, Vladimir Ghika fiind chemat de atunci cu apelativul “monseniorul”.
Aflandu-se in Romania la izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial, a ales sa ramana in tara, pentru a fi alaturi de saraci si bolnavi. Din aceleasi motive a refuzat mai apoi sa paraseasca Romania, odata cu instaurarea regimului comunist. A fost arestat la 18 noiembrie 1952, acuzat de “inalta tradare” si condamnat la trei ani de inchisoare. Intemnitat la Jilava, a fost amenintat, batut pana la sange si torturat. Doi ani mai tarziu, la varsta de 80 de ani, a trecut la cele vesnice in inchisoarea din Jilava, la 16 mai 1954, din cauza tratamentului inuman la care a fost supus. Trupul lui Vladimir Ghika a fost inmormantat in cimitirul din apropierea inchisorii Jilava, iar in 1968 ramasitele sale pamantesti au fost mutate de catre urmasii sai la cimitirul Bellu Ortodox din Bucuresti si asezate in mormantul familiei.

sursa:catholica.ro 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

31 august bucuresti vladimir ghika beatificat beatificarea papa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1709 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012791 (s)