News Flash:

Zeii romani si corespondentii lor in mitologia greaca

2 Ianuarie 2014
19979 Vizualizari | 0 Comentarii
Jupiter - Jupanu', la romani, stapanul zeilor si al oamenilor, asemanat cu Zeus din mitologia greaca, protectorul Romei, Zeul Luminii si tatal zeilor; are ca simboluri vulturul si fulgerul. Era considerat drept divinitate suprema, datatoare de viata si de lumina, care carmuia cerul si pamantul, stapanea tunetul si trasnetul, dezlantuia ploile si furtunile. Legate de aceste atribute, Jupiter purta o serie de epitete, ca: Fulgurator, Fulminator, Tonans. Templul sau se afla la Roma, pe Capitoliu si, de aici, el a mai capatat un epitet - Capitolinus. Dar denumirea cea mai cunoscuta care il desemna era Optimus Maximus ("cel mai bun si cel mai mare"). Ca ocrotitor al romanilor si al Romei in special, Jupiter era cinstit cu precadere de consulii care intrau in functie, de generalii care se intorceau victoriosi, de invingatorii in intrecerile sportive, de cei care imparteau dreptatea. El era venerat si avea cate un templu in toate orasele Italiei si ale provinciilor.
Saturn - Saturnus, zeul lider, pus de Jupiter; veche divinitate de origine italica, care patrona muncile agricole si roadele pamantului. Saturn a fost identificat de timpuriu cu titanul Cronos,din mitologia greaca.
Venus - veche divinitate de origine latina, considerata initial drept protectoare a vegetatiei si a fertilitatii si identificata de timpuriu cu Aphrodite din mitologia greaca; mai tarziu numita zeita dragostei si a frumusetii. Cu privire la nasterea sa existau doua versiuni: dupa una, era fiica lui Jupiter si a Dionei, dupa cea de-a doua s-ar fi nascut din spuma marii. Casatorita cu Vulcanus, a fost iubita de Marte, zeul razboiului, de Bacchus, Mercur si Neptun, dintre zei, iar dintre muritori de Anchises si Adonis. A avut mai multi copii: cu zeul Mercurius pe Eros, cu Marte pe Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas etc. In legatura cu farmecul si puterea lui Venus circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelitatii ei fata de Vulcanus care, descoperind legatura ei cu Marte, a chemat toti zeii Olimpului drept martori, surprinzandu-i impreuna pe cei doi. Un alt episod, celebru de data aceasta, este judecata lui Paris: Jupiter a poruncit ca marul de aur aruncat de Eris, zeita vrajbei, si revendicat in egala masura de Iuno, Minerva si Venus, sa fie acordat de un muritor, Paris, aceleia pe care o va socoti el mai frumoasa. Cele trei zeite s-au infatisat inaintea lui Paris pe muntele Ida si au inceput sa-si laude farmecele, promitandu-i fiecare cate un dar. Cucerit de frumusetea lui Venus si de darul fagaduit de ea - acela de a o lua de sotie pe cea mai frumoasa muritoare, pe Helena - Paris i-a dat ei marul. Alegerea lui Venus si rapirea Helenei au constituit originea razboiului troian. In cursul acestui razboi, in care rivalele ei, Iuno si Minerva, au sprijinit tabara adversa, Venus i-a ajutat in mod constant pe troieni, in special pe Paris si pe Aeneas. Ea a fost chiar ranita in lupta de catre Diomedes. Daca nu a putut impiedica moartea lui Paris si distrugerea Troiei, in schimb, salvarea lui Aeneas se datoreste lui Venus, care l-a ajutat sa ajunga pe tarmurile Italiei. Tot datorita acestui fapt zeita era socotita, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Venus avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat in intreaga lume helenica, cu precadere in insulele Cyprus si Cythera.
Junona - sotia lui Jupiter, protectoarea nasterilor si a casatoriilor, identificata de timpuriu cu Hera din mitologia greaca; are ca simbol porumbita. Dupa atributele pe care le avea, Iuno era denumita fie Moneta (cea care vesteste, avertizeaza - datorita faptului ca a salvat Roma de invazia galilor prin alarma pe care au dat-o faimoasele gaste de la Capitoliu, ce ii erau consacrate), fie Lucina, datorita faptului ca ajuta femeile la nasteri, fie Juga, pentru ca patrona casatoriile. Sarbatorile inchinate ei purtau numele de Matronalia si aminteau de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine rapite odinioara, care s-au aruncat in incaierare intre parintii si noii lor soti, impiedicandu-i sa se macelareasca reciproc. Numele ei era legat de numeroase mituri si legende.
Marte - zeul razboiului, asociat cu Ares;are ca simboluri coiful si armele de lupta. Era fiul lui Jupiter si al Iunonei si una dintre cele trei divinitati protectoare ale Romei (alaturi de Jupiter si Quirinus). Romanii il considerau drept protectorul lor si tatal lui Romulus. Era, la origine, zeul renasterii naturii, devenind mai tarziu zeul razboiului si al agriculturii.
Minerva - la romani, zeita intelepciunii, a artelor si a strategiei razboinice. La origine ea a fost o veche divinitate etrusca, identificata mai tarziu cu Athena, din mitologia greaca. Era zeita intelepciunii, pe care grecii o mai numeau Pallas. Minerva era fiica lui Iupiter si a lui Metis. Jupiter a inghitit-o insa pe Metis inainte ca aceasta sa nasca, asa incat Minerva a iesit direct din capul lui Jupiter, cu arme si armura cu tot. In momentul cand a aparut pe lume, a slobozit un racnet razboinic, care a cutremurat cerul si pamantul. Minerva era simbolul atributelor unite ale parintilor ei. Ea personifica forta mostenita de la Iupiter, imbinata cu intelepciunea si prudenta lui Metis. Zeita razboinica, reprezentata cu coif, sulita si egida pe care era zugravit capul Gorgonei, Minerva a jucat un rol important in lupta impotriva gigantilor. Ea participa, de asemenea, la razboiul troian alaturi de greci, pe care-i sustine, neputand uita jignirea adusa de Paris. Este cunoscuta disputa dintre Minerva si Neptun cu prilejul impartirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu aceasta ocazie consiliul zeilor a fagaduit sa dea Attica aceluia din doi care-i va darui bunul cel mai de pret. Neptun i-a daruit calul, iar Minerva maslinul, care avea sa asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a castigat in felul acesta intrecerea si a devenit patroana cetatii Atena. Minerva era socotita protectoarea artelor frumoase, a mestesugurilor, a literaturii si a agriculturii, a oricarei actiuni care presupunea ingeniozitate si spirit de initiativa. Ea patrona viata sociala si cea statala, era sfatuitoarea grecilor adunati in areopag si aparatoarea lor in razboaie.
Neptun - Neptunus, zeul marilor, fratele lui Jupiter si fiul lui Saturnus si al Rheei, identificat la greci cu Poseidon; are ca simboluri tridentul si calul. Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut, Neptun a fost inghitit de catre tatal sau si apoi dat afara. Mai tarziu a luptat alaturi de olimpieni impotriva titanilor. Cand, in urma victoriei, s-a facut impartirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea subpamanteana, iar lui Neptun Imparatia apelor. El salasluia in fundul marii impreuna cu sotia sa, Amphitrite, alaturi de care, uneori, urmat de un intreg cortegiu marin si purtat de un car tras de cai inaripati, spinteca valurile. Neptun starnea furtunile sau facea ca apele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul sau, facea sa izvorasca rauri sau sa se inchege lacuri. O data el a incercat impreuna cu Iuno si cu Minerva sa-l puna in lanturi pe Jupiter, dar incercarea a dat gres. De atunci Neptun a fost mereu alaturi de preaputernicul sau frate care carmuia destinele lumii. Legat de numele sau este episodul intrecerii care a avut loc intre el si Minerva atunci cand a fost sa-si imparta intre ei pamantul Atticei ,ca sa inalte zidurile Troiei. Faptul ca nu a fost rasplatit pentru munca sa a atras mania lui Neptun asupra troienilor. Aceasta manie, si faptul ca Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu sa-l urmareasca pe erou cu razbunarea sa, nimicindu-i pe rand corabiile si aruncandu-l de pe un tarm pe altul. Cu zeitele sau cu muritoarele de rand Neptun a avut numerosi fii si fiice, majoritatea infatisati ca niste fiinte monstruoase sau a caror forta era de temut. Printre acestia se numarau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton etc.
Vulcan - Vulcanus, veche divinitate romana, identificata de timpuriu cu Hephaestus din mitologia greaca. Vulcan, fiul lui Jupiter si al Iunonei, era considerat drept zeul focului. Vulcanus era schiop. Infirmitatea lui se datora fie faptului ca fusese aruncat de Jupiter din inaltul cerului, fiindca in cursul unei dispute dintre parintele zeilor si Iuno el luase apararea mamei sale, fie faptului ca se nascuse infirm si, rusinata, Iuno il aruncase in mare, de unde a fost luat si crescut de Tethys. Timp de noua ani Vulcanus a trait intr-o grota din fundul marii, dupa care a fost readus in Olimp. Resedinta sa de predilectie a ramas insa muntele Aetna din Sicilia. Acolo, in atelierele fierariei lui divine, ucenicii sai - ciclopii - prelucrau fierul si celelalte metale. Din mainile dibace ale zeului faurar ies tot felul de obiecte minunate: un tron de aur daruit Iunonei, armele lui Achilles, lucrate la rugamintea lui Thetis, trasnetele lui Jupiter, faimosul colier al Harmoniei etc. Vulcanus a fost cel care a ajutat la nasterea Minervei inlesnind ca zeita sa iasa din capul divinului ei tata, si tot el a modelat, din tarana, trupul Pandorei. Vulcanus a fost cel care l-a tintuit si pe Prometheus de muntele Caucasus. Desi inzestrat cu un fizic urat, Vulcanus era considerat cand sotul uneia dintre gratii, cand - de cele mai multe ori - drept sotul lui Venus. Lui Vulcanus ii sunt atribuiti multi copii; are ca simboluri ciocanul si nicovala.
Mercur - Mercurius fiul lui Jupiter si al unei pleiade (Pleiadele erau sapte surori, fiicele nimfei Pleione si ale lui Atlas), s-a nascut intr-o pestera pe muntele Cyllene, din Arcadia. Inca de timpuriu, Mercur si-a vadit aptitudinile si talentele. Abia nascut, copilul a iesit din scutece si a fugit pana in Thessalia, de unde a furat cirezile pe care le pastea acolo fratele sau, Apollo. Nimeni nu l-a vazut in afara de un cioban, pe nume Battus. Dupa ce a ascuns animalele, Mercurius s-a intors inapoi in pestera in care s-a nascut. Acolo, la intrare, a gasit o broasca testoasa si, cu ingeniozitatea-i caracteristica, a intocmit din carapacea ei o lira. Intre timp Apollo a luat urma hotului si, ajuns la pestera cu pricina, l-a silit pe Mercurius sa-i inapoieze vitele. Auzind insa sunetul minunat al lirei, zeul s-a invoit sa i le lase in schimbul noului instrument. Mai tarziu, tot de la Apollo a primit Mercurius si faimosul caduceu (un baston inaripat, cu doi serpi incolaciti in jurul lui), care a devenit - alaturi de palaria cu boruri largi si de sandalele de aur inaripate - unul dintre atributele zeului. Mandru de istetimea fiului sau, Jupiter l-a facut pe Mercur mesagerul zeilor. In aceasta calitate, in majoritatea legendelor Mercurius joaca un rol secundar. El participa, de pilda, la gigantomahie (lupta mitica a gigantilor impotriva zeilor), le insoteste pe cele trei zeite olimpiene pe muntele Ida, conducandu-le in fata judecatii lui Paris, il ajuta pe Odysseus sa invinga vrajile Circei, mijloceste targul dintre Hercules si Omphale, la porunca lui Iupiter il insoteste prin lume pe micul Bacchus urmarit de mania lui Iuno. Mercurius era zeul comertului si al calatorilor - si, pentru acest atribut, i se ridicau statui la toate raspantiile - dar si al hotilor si al borfasilor. El era protectorul pastorilor si calauza umbrelor celor morti catre meleagurile Infernului. In general, era considerat drept patronul muzicii, al oricarei inventii, al mestesugurilor etc. In mitologia greceasca zeul mesager purta numele de Hermes. La romani mama lui Mercurius era veche divinitate de origine obscura ce simboliza, se pare, Primavara. Mai tarziu a fost identificata cu Maia din mitologia greaca.
Ceres - la romani, zeita graului si a recoltelor. Desi de origine veche latina, aceasta divinitate s-a identificat mai tarziu intru totul cu Demeter din mitologia greaca. Ceres era fiica lui Cronos si a Rheei si apartinea generatiei olimpienilor. Ceres a avut cu Iupiter o unica fiica, pe Persephone, de care era strans legata atat in ceea ce priveste cultul cat si legenda. In timp ce culegea pe un camp flori, pe Persephone a inghitit-o pamantul; ea a fost rapita de unchiul ei, Pluto, care a dus-o cu el in Infern. Zadarnic a cautat-o indurerata Ceres noua zile si noua nopti, cutreierand lumea in lung si-n larg. Nimeni nu-i stia de urma. Intr-un tarziu, mama a aflat de la Apollo de soarta fiicei ei. Cuprinsa de jale, Ceres paraseste atunci Olimpul si jura sa nu-si reia indatoririle divine si locul in randul zeilor, decat in ziua cand ii va fi inapoiata Persephone. Ratacind pe pamant, dupa multe peregrinari, ajunge la Eleusis si zaboveste o vreme mai indelungata la curtea regelui Celeus .Intre timp, cum pamantul nu mai rodeste si holdele se usuca, Iupiter il trimite pe Mercurius sa i-o aduca inapoi pe Persephone. Dar reintoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibila. Ascalaphus a vazut-o pe Persephone cum s-a infruptat in Infern dintr-o rodie. In felul acesta ea s-a legat, o data pentru totdeauna, de lumea subpamanteana. Manioasa, Ceres il transforma pe Ascalaphus - singurul martor al sacrilegiului comis - in bufnita. Persephone insa trebuie sa ramana alaturi de Pluto. La insistentele lui Ceres se ajunge totusi la un compromis: sase luni din an Persephone va sta alaturi de sotul ei in regatul subpamantean si sase luni le va petrece pe pamant, langa mama ei. Reintoarcerea pe pamant era insotita de venirea primaverii, de renasterea naturii si de plinatatea verii. Absenta ei era marcata de ariditate, de anotimpul trist al iernii in care Ceres ducea dorul fiicei ei. In mitologia greaca Ceres purta numele de Demeter, o veche divinitate cu care a fost asimilata; are ca simbol secera si snopul de grau.
Pluto - Orcus, la romani, in credinta populara, zeul mortii, identificat mai tarziu cu Hades. De la el, sub numele de Orcus, era desemnat Infernul insusi. El este zeul imparatiei subpamantene, fiul lui Saturnus si al Rheei. Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut, Orcus a fost inghitit de tatal sau, apoi dat afara. Mai tarziu a participat la lupta dusa de olimpieni impotriva titanilor. Orcus salasluia in imparatia umbrelor, pe care o carmuia alaturi de sotia sa, Persephone. El nu ingaduia nimanui, o data ajuns acolo, sa mai vada lumina zilei. Cand Hercules a trecut hotarele Infernului s-a lovit de impotrivirea lui Orcus, pe care l-a ranit cu o sageata, silindu-l sa se refugieze in Olimp. Numele de Orcus era evitat de cei vechi, care se fereau sa-l pronunte, socotindu-l aducator de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogatiile nemasurate care se ascundeau in maruntaiele pamantului.
Bacchus - Liber, zeul strugurilor, al vinului si implicit al veseliei, avea ca si corespondentul in mitologia greaca pe Dionysos.
Diana - veche divinitate italica, identificata mai tarziu cu Artemis din mitologia greaca. Era considerata zeita luminii, al carei simbol stralucitor era Luna. Diana este zeita vanatorii, sora geamana cu Apollo. Era fiica lui Iupiter si a Latoniei. La inceput a avut aceleasi atribute cu fratele ei: era o divinitate razbunatoare, care semana molimi si moarte printre muritori. Diana isi secondeaza fratele in numeroase actiuni: il insoteste in exil atunci cand Apollo ispaseste omorarea Pythonului, e alaturi de el in razboiul troian, participa impreuna la uciderea copiilor Niobei etc. Cand Apollo ajunge sa fie identificat cu Helios (Soarele), Diana e identificata cu Selene (Luna). Mai tarziu, Diana capata atribute de zeitate binefacatoare: ea era, de pilda, considerata protectoare a campurilor, a animalelor si a vindecarilor miraculoase. In calitatea sa de zeita a vanatorii era infatisata ca o fecioara salbatica, singuratica si care cutreiera padurile insotita de o haita de caini, daruiti de Pan, ucigand animalele cu arcul si cu sagetile ei faurite de Vulcanus. Insensibila la dragoste, ii pedepsea pe toti cei care incercau sa se apropie de ea, iar daca la randu-i incerca sa se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece si stranie.
Luna - la romani, zeita lunii, numita Selene de catre greci, identificata mai tarziu cu Artemis. Selene era infatisata ca o femeie stralucitor de frumoasa, purtata printre nouri intr-un car de argint. Un episod cunoscut legat de numele ei era cel al dragostei sale pentru Endymion.
Ianus - una dintre cele mai vechi divinitati din mitologia romana. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit in Latium in epoca de aur. Dupa moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor: in timp ce dusmanii se pregateau sa treaca peste zidurile Capitoliului, Ianus a facut sa tasneasca in fata lor un suvoi fierbinte, care i-a silit sa se retraga. In amintirea acestui fapt persista la Roma obiceiul de a lasa in timp de razboi portile templului lui Ianus deschise, pentru a-i da posibilitate zeului sa vina in ajutorul romanilor. In timp de pace ele se inchideau. Ianus era infatisat cu doua fete opuse: una privea inainte, cealalta, inapoi.
Apollo - una dintre cele mai mari divinitati ale mitologiei romane. Era fiul lui Iupiter si al lui Latonia. Pentru ca Iuno, din gelozie, ii refuzase Latonei un loc unde sa poata naste, Neptun a scos la iveala, din malurile marii, insula Delos. Latonia a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo si pe Selene. Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere, Apollo, al carui arc si ale carui sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a ucis sarpele Python, odinioara pus de Iuno sa o urmareasca pe Latonia si care ulterior devenise spaima intregului tinut. Dupa aceea Apollo a infiintat acolo propriul sau oracol, instaurand totodata si Jocurile Pitice (jocuri care aveau loc din patru in patru ani la Delfi, in Grecia antica, in cinstea zeului Apolo). Un alt episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Asclepius, initiat de centaurul Chiron in tainele medicinei, nu s-a mai multumit sa vindece, ci a inceput sa-i invie pe cei morti. Acest fapt a atras asupra sa mania lui Iupiter, care l-a omorat cu trasnetul sau. Indurerat de pierderea lui si neputand sa se razbune pe Iupiter, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului sau pe ciclopi, ucigandu-i la randul sau, cu sagetile lui. Singura vina a acestora era faptul ca faurisera trasnetul lui Iupiter. Drept pedeapsa pentru actul sau necugetat, Apollo a fost osandit de Iupiter sa slujeasca timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El si-a ispasit pedeapsa pazind turmele lui Admetus. Apollo a iubit numeroase nimfe si muritoare, printre care pe Daphne, Cyrene, Marpessa, Cassandra, si uneori chiar tineri ca Hyacinthus si Cyparisus. Zeul era infatisat ca un tanar frumos si inalt, cu o statura zvelta si impunatoare. Atributele lui erau multiple: initial, Apollo era considerat ca o divinitate temuta, razbunatoare care, justificat sau nu, raspandea molimi sau pedepsea cu sageti aducatoare de moarte pe oricine ii statea impotriva. Era socotit totodata zeu vindecator, priceput in arta lecurii, si tatal lui Asclepius. Avea darul profetiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Se spunea ca, indragostit fiind de Cassandra, fiica lui Priamus, Apollo ar fi initiat-o si pe ea in aceasta taina. Mai tarziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei si al artelor frumoase. Era infatisat, in aceasta calitate, inconjurat de muze, pe muntele Parnassus. Apollo era zeul invocat in calatorii, de cei care navigau pe mare, care proteja orasele si noile constructii. Se spunea ca impreuna cu Alcathous ar fi ajutat la reconstruirea cetatii Megara, care fusese distrusa. In sfarsit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici si epitetul de Phoebus) si era identificat adesea cu insusi Soarele. Era serbat in numeroase centre ale lumii grecesti: la Delphi, Delos, Claros, Patara etc. In cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, si tot acolo, pe vremea imparatului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.
Quirinus - in mitologia romana, veche divinitate razboinica, de origine sabina, identificata uneori cu zeul Marte, alteori cu Ianus. Denumire purtata de Romulus dupa moarte, cand a fost trecut in randul zeilor.
Sol - la romani, veche divinitate de origine sabina, identificata cu Helios din mitologia greaca. Sol, "Soarele", era o divinitate solara, asemanatoare - si uneori identificata - cu Apollo. Apartinea generatiei preolimpiene: era fiul lui Hyperion si al Theiei si frate cu Selene si cu Eos. Sol, inchipuit ca un tanar frumos si puternic, este zeul care aude si vede totul. Vestit de Aurora, care-l precede, el strabate zilnic bolta cereasca pe carul sau tras de patru cai iuti. Seara Sol coboara in apele oceanului, unde-si scalda si-si racoreste caii infierbantati, el insusi odihnindu-se intr-un palat de aur, de unde porneste din nou la drum in ziua urmatoare. Cu oceanida Perse, Sol are mai multi copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasiphae si Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile sotiei lui, are mai multe fiice. Acestea din urma ii pazesc faimoasele cirezi de boi din care s-au infruptat tovarasii lui Odysseus.
Tellus - la romani, veche divinitate si personificare a Pamantului, identificata cu Gaea din mitologia greaca. Tellus, considerata in vechime drept element primordial din care se trageau toti ceilalti zei, s-a nascut dupa Chaos (Haosul), zamislindu-i, la randul ei, pe Uranus (Cerul) si pe Pontus (Marea). Din unirea ei cu Uranus s-au nascut titanii, titanidele si ciclopii. Toti acesti copii ai Terrei il urau insa pe tatal lor, Uranus, fiindca ii silea sa traiasca in adancurile pamantului si nu le ingaduia sa vada lumina zilei. Pentru a-si scapa copiii de tirania lui Uranus, Terra(Tellus)l-a ajutat pe unul dintre ei, pe Saturnus, sa-si mutileze tatal. Din picaturile de sange scurse de la Uranus, care au cazut pe pamant si l-au fecundat, s-a nascut o noua generatie de copii: eriniile, gigantii si nimfele. Dupa mutilarea lui Uranus, Terra s-a unit cu celalalt fiu al ei, Pontus, si a zamislit o serie de divinitati marine, printre care se numarau Ceto, Nereus si Thaumas. Domnind asupra universului, Saturnus se dovedeste insa la fel de tiran ca si tatal sau. Atunci Terra hotaraste sa-l nimiceasca si pe el. Saturnus se unise de mai multe ori cu sora sa Rhea, si avusese cu ea mai multi copii, pe care insa ii inghitise pe rand. Cand a fost sa-l nasca pe Iupiter, ca sa-si scape copilul de furia tatalui, Rhea a cerut sprijinul Terrei. Aceasta i-a dezvaluit voia destinului: Iupiter avea sa supravietuiasca si sa-si doboare tatal, cu sprijinul titanilor. Cu ajutorul Terrei , Rhea reuseste sa-l insele pe Saturnus si sa-l ascunda pe Iupiter. Mai tarziu, cand Iupiter ajunge sa conduca destinele lumii, Terra, nemultumita si de carmuirea lui, da nastere - unindu-se de data aceasta cu Tartarus - unor fiinte monstruoase: Typhon si Echidna. Typhon le declara razboi zeilor, care mult timp sunt inspaimantati de forta lui uriasa. Tot Terrei ii sunt atribuiti - dupa diferite versiuni - numerosi alti copii monstruosi, printre care: Antaeus, Charybdis, harpiile etc. Intr-o perioada mai tarzie Terra trece drept mama tuturor zeilor si ulterior cultul ei se identifica fie cu cel al zeitei Ceres , fie cu cel al Cybelei.
Vesta - fiica lui Saturnus, era o veche divinitate romana, considerata drept protectoare a focului din camin si a caminului in general si identificata cu Hestia din mitologia greaca. Vesta era cea mai mare dintre fiicele lui Saturnus si ale Rheei si sora cu Iupiter si cu Iuno. Cu toate ca a fost curtata de Apollo si de Neptunus ea a ramas, cu ingaduinta lui Iupiter, pururea fecioara. Nu parasea niciodata Olimpul si era considerata, atat de zei cat si de muritori, drept protectoarea caminului.
Aesculapius - a fost zeul medicinei, al tamaduirilor in mitologia romana si a fost preluat din mitologia greaca, unde acest zeu era reprezentat de Asclepios.
Ops - sotia lui Saturn, Zeita Mama are ca si corespondent la greci pe Rhea, sotia lui Cronos.
Somnus - zeul somnului il are ca si corespondent la greci pe zeul Hypnos.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

jupiter venus marte iupiter neptun vulcan mercur ceres pluto bacchus luna
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1655 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019123 (s)