News Flash:

Ziua cand a inceput contructia bisericii „Sf. Gheorghe" de la Voronet, ctitoria lui Stefan cel Mare

26 Mai 2015
770 Vizualizari | 0 Comentarii
Manastirea Voronet a fost inaltata pe locul unde se afla o biserica de lemn. Cand lucrarile de constructie se apropiau de final, Stefan cel Mare daruieste manastirii prin actul de la 17 august 1488, mosia Stilbicani. Odata cu incheierea constructiei biserica a preluat vechiul hram al „Sfantului si Slavitului Marelui Purtator de Biruinta Gheorghie”.

Inca de pe timpul domniei lui Stefan cel Mare, dar mai ales dupa 1488, manastirea devine un important centru de credinta si cultura din Moldova medievala. Se considera ca aparitia monahului Daniil la Voronet dupa o perioada de sedere la Manastirea Putna si de sihastrie a dat nu numai un impuls vietii monahale din acest lacas dar a si imprimat un nivel de viata duhovniceasca deosebit de inalta.

Stefan cel Mare a fost cel ce a daruit manastirii pe linga o serie de mosii si mai multe carti, cel mai relevant exemplu fiind Tetraevanghelul din 1490, dar si vesminte si odoare bisericesti. Acest lucru a fost practicat si de urmasii sai la domnie, Bogdan al III-lea, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu care daruiesc sau confirma anumite donatii catre manastire. Deseori aceste donatii se faceau cu ocazia praznuirii hramului manastirii, cat si la alte sarbatori religioase.

Vezi si Biserica de lemn Sfintii Voievozi din Tanacu

Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movila daruieste „1 bute sacara, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciara, 6 taleri de chieltuiala, 3 zloti la tamiie”, ca la 3 aprilie 1602 acelasi voievod sa vina cu daruri cu ocazia aceleiasi sarbatori. La 21 aprilie 1614 intocmeste „catastif de praznic ce au dat si miluit .... sfintei sale manastiri a Voronetului” Stefan Tomsa voievod, care vine cu aceeasi ofranda. Constantin Mavrocordat da manastirii Voronet, la 7 noiembrie 1733, „din vama mare cite 2 oca de untdelemn si cite 8 dramuri tamae pe luna ca sa fie pentru luminarea inaintea sfintelor icoane”. In pomelnicul manastirii sunt inscrisi spre pomenire boieri cu cele mai inalte ranguri, cu membrii familiilor lor, ceea ce arata importanta manastirii ca fiind unul dintre cele mai importante lacasuri de cult ale Moldovei pe parcursul secolelor XV-XVIII.

In 1490 la Voronet se fondeaza o scriptorie in care erau copiate cartile necesare oficierii slujbei religioase, cel mai bun exemplu fiind copierea unui Tetraevanghel de la 1490 de catre calugarul Pahomie, din partea locului. Se considera ca aici a fost infiintata, ca si la alte manastiri, o scoala de slavonie unde erau adusi pentru instruire si educatie copii de boieri si de preoti care invatau pentru a deveni preoti, copisti de carti, dieci pentru cancelariile tinuturilor si oraselor, dascali pentru biserici si scoli.

Vezi si Biserica de lemn din Grosi, Valcea - GALERIE FOTO


Descoperirea Psaltirei vorontene si a Codicelui vorontean, i-a determinat pe cercetatori sa considere ca de pe timpul aflarii lui Grigore Rosca la Voronet, activa o scoala manastireasca in care se studia in limbile slavona si romana. Putine sunt insa exemplele care ar demonstra ca un tinar sau un monah si-a facut studiile la scoala manastireasca de la Voronet. In una din insemnarile de pe Tetraevangheliarul din 1550/1551, daruit de mitropolitul Griogore Rosca, manastirii Voronet: „... unde din frageda copilarie m-am inchinat lui Dumnezeu, cu rugaciunea Sfantului parinte al nostru Daniile cel nou, si unde am primit cinul ingeresc, si unde mult m-am trudit cu sufletul”, reiese ca inaltul prelat moldovean s-a format ca preot sub supravegherea monahilor din partea locului.

O inviorare deosebita a vietii monahale pe diverse planuri a cunoscut manastirea Voronet pe timpul egumenului Macarie(1756-1782), cind s-au construit noi chilii, a fost reparata biserica, au fost reparate cu insistenta proprietatile manastiresti, efectuindu-se in acest scop si intocmirea in 1775 a unei Condici de averi de tot felul ce a fost talmacit si renovat de Vartolomei Mayereanu Pomelnicul, au fost procurate carti noi, a crescut numarul monahilor.

Dupa anul 1775, cind are loc anexarea teritoriului amplasat in N-V Moldovei (Bucovina) de catre Imperiul Habsburgic, are loc o diminuare traptata a privilegiilor si drepturilor de care se bucurau odinioara bisericile si manastirile ortodoxe, lucru ce a dus la o serie de nemultumiri, astfel pe 13 noiembrie 1782, egumenii de la sapte manastiri, printre care si Inochentie al Voronetului se intrunesc pentru a alege doi delegati ce urmau sa prezinte cererile lor imparatului Iosif al II-lea, pentru recunoasterea vechilor privilegii, aceleasi cerinte fiind inaintate si episcopiei ortodoxe din Cernauti; in cele din urma la cerinte s-a raspuns printr-un compromis ce prevedea desfiintarea schiturilor si reducerea numarului de calugari. A fost creat un fond bisericesc ce a avut drept scop controlul veniturilor bisericilor si manastirilor si au fost secularizate mosiile manastirilor, Voronetul nefacand exceptie in acest caz.

Dupa 1785, biserica Sf. Gheorghe a Manastirii Voronet a ramas sa activeze ca biserica parohiala pina in 1991 si o mare parte din relicvile manastirii au fost transferate la manastirile Teodoreni, Sucevita, Putna. Dupa 1918, biserica fostei manastiri Voronet a fost declarata de statul roman drept monument istoric.

Acest statut il are pina in prezent. In perioada socialista aici s-au efectuat o serie de sapaturi arheologice dar si restaurari ce au fos apreciate contradictoriu.

Prin decizia nr.1 din 14 martie 1991, semnata de I.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, pe baza adresei Cancelariei Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe romane nr. 5373, acelasi an, Manastirea Voronet si-a reluat viata monahala dupa 206 ani, de data aceasta fiind obste de calugarite.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Voronet2
manastirea voronet biserica lemn stilbicani hram credinta cultura
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1753 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014182 (s)