News Flash:

Ziua cand Johannes Kepler descopera a treia lege a miscarii planetelor

8 Martie 2015
1072 Vizualizari | 0 Comentarii
Johannes Kepler s-a nascut la 27 decembrie 1571 in Weil der Stadt, Württemberg, Germania, si a studiat, incepand cu anul 1591, teologia la Universitatea din Tübingen. Unul din profesorii sai era Michael Maestlin, aparator al teoriei heliocentrice a lui Copernic. Kepler ar fi dorit sa devina preot protestant, dar in cele din urma, avand o mare inclinatie pentru matematica, accepta in 1594 functia de profesor de matematica si astronomie la Universitatea din Graz, Austria. Aici lucreaza la un complex de ipoteze geometrice avand ca scop explicarea departarii dintre orbitele celor cinci planete cunoscute in acel timp (Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn). Kepler considera ca soarele exercita o forta care scade proportional o data cu indepartarea de o planeta: „Planetele se misca in consecinta pe o traiectorie eliptica, in centrul careia se gaseste soarele”. In acest fel enunta prima sa lege a miscarii planetelor publicata in lucrarea Mysterium Cosmographicum („Misterul lumii cosmice”, 1596).

Vezi si James Bradley, celebrul astronom englez


In aprilie 1597 Kepler se casatoreste cu Barbara Mühlek. Din cauza presiunilor exercitate de Contrareforma catolica, Kepler este nevoit sa plece din Graz si, in 1600, accepta oferta de a lucra la Praga ca asistent al lui Tycho Brahe, astronom al curtii imparatului Rudolf al II-lea. Calitatile de observator ale lui Tycho Brahe sunt acum completate cu cunostintele exceptionale de matematica ale lui Kepler. Dupa moartea lui Brahe in anul 1601, Kepler devine urmasul lui ca matematician si astronom imperial. In 1604 Kepler observa Supernova 1604 si publica observatiile sale in lucrarea De Stella nova in pede Serpentarii („Despre o noua stea la piciorul constelatiei sarpelui”). In lucrarea Astronomia Nova („Astronomia noua”, 1609) publica rezultatele cercetarilor asupra elipsei planetei Marte si enunta a doua lege: „Cu cat o planeta este mai aproape de Soare, cu atat se misca mai repede”. In anul 1612 Kepler se stabileste la Linz in Austria, unde ii apare lucrarea Harmonices Mundi („Armonia lumii”, 1619). In ultimul capitol al acestei carti, pe baza observatiilor si calculelor efectuate, enunta a treia lege a miscarii planetelor: „Patratul timpului de revolutie este proportional cu puterea a treia a distantei medii dintre o planeta si Soare”.

Vezi si Celebrul matematician si astronom englez John Couch Adams

In anii 1615-1620 Kepler a trebuit sa-si apere mama, care era acuzata de vrajitorie. Pana la urma a reusit sa-i obtina eliberarea, fara a putea insa impiedica torturile la care a fost supusa, in urma carora ea a murit un an mai tarziu. Kepler a trait intr-o epoca de intoleranta, a luptelor dintre catolici si protestanti din timpul razboiului de treizeci de ani, fiind nevoit de mai multe ori sa se refugieze pentru a scapa de persecutii, cu toate incercarile sale de a ramane neutru.

Ultima sa opera importanta, aparuta inca in timpul vietii, este Tabulae Rudolfinae (1627), care contine tabele ce descriu miscarile planetelor. Ea va constitui baza oricarui calcul astronomic pentru urmatorii 200 de ani. In lucrarile sale despre teoria fortelor de gravitatie, Isaac Newton s-a bazat in mare masura pe observatiile lui Kepler.

In afara lucrarilor din domeniul astronomiei, Kepler a descris un procedeu de determinare a volumelor, pe baza caruia se va dezvolta calculul integral. De asemenea a studiat simetria fulgilor de zapada si a calculat fortele naturale care intervin in cresterea structurilor geometrice si care vor fi aplicate in studiul cristalografiei. A lucrat si in domeniul opticii, unde se poate aminti inventia sa numita „luneta lui Kepler”.

Johannes Kepler a murit la 15 noiembrie 1630 in Regensburg, Germania, in varsta de 59 de ani. In memoria lui, Universitatea din Linz poarta numele de „Johannes-Kepler-Universität”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

johannes kepler w rttemberg germania michael maestlin heliocentrice
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2194 (s) | 23 queries | Mysql time :0.071884 (s)