News Flash:

Ziua cand Neagoe Basarab a devenit domn al Tarii Romanesti

23 Ianuarie 2015
680 Vizualizari | 0 Comentarii
Dupa unii, Neagoe Basarab era fiul marelui vornic, boierul Parvu Craiovescu, si al sotiei acestuia, Neaga, dupa altii, al lui Basarab al IV-lea cel Tanar. A crescut in casa lui Parvu Craiovescu, unde a primit, dupa moda vremii, initierea in cele sapte arte liberale. Cunostea limbile latina, greaca si slavona.

A calatorit prin cateva tari din Europa centrala si prin Imperiul Otoman. La incheierea acestor calatorii, preia diverse functii in structurile statale ale Tarii Romanesti. Este numit succesiv in functiile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) si mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).

Dupa ce a urcat pe tronul Tarii Romanesti (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a incurajat dezvoltarea comertului si mestesugurilor, iar pe plan diplomatic a incercat sa mentina relatii de prietenie cu Ungaria.

A incercat sa stabileasca relatii diplomatice cu Venetia si Roma, si chiar sa medieze conflictul dintre crestinii ortodocsi si catolici. Continua viziunea si obiectivele politice initiate de Stefan cel Mare si incearca sa realizeze o coalitie a statelor rasaritene impotriva expansiunii turcesti. In anul 1519 Neagoie Basarab impreuna cu Stefan al IV-lea trimit un singur ambasador la Vatican prin intermediul caruia "Basarab si alesii sai fii Theodosie si Petru si urmasii sai si Stefan si fiii sai" promiteau ca vor participa alaturi de ceilalti principi crestini si de papa la "sfanta expeditie impotriva lui Selim, tiranul turcilor". Tara ramane pe perioada domniei lui vasala Imperiului Otoman.

Vezi si Mihnea al III-lea Radu, domn al Tarii Romanesti

Neagoe Basarab a facut donatii generoase manastirilor ortodoxe (in Tara Romaneasca si in toate tarile din Balcani). In timpul domniei sale a fost construita Manastirea Curtea de Arges, in jurul careia s-a nascut legenda Mesterului Manole.

Vezi si Radu Paisie, domn al Tarii Romanesti


Este ctitorul complexului monahal si al bisericii monument din Curtea de Arges (1517). Pe langa multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Arges care era cazuta in ruina "ca sa nu fie spre batjocura limbilor straine". Reprezentarile de pe fatade exterioara a bisericii prevestesc - inainte de aparitia reformei protestante - pictura exterioara moldoveneasca si inaugureaza dupa cum afirma Sorin Ulea si Paul Chihaia o viziune militanta unitara a romanilor ortodocsi in lupta impotriva turcilor.

Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi, Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie, scrisa in slavona, dar tradusa de cineva in romana (exista o copie atestata in limba romana din 1654).

Prin condeiul sau, Neagoe Basarab, in „invataturile” sale catre fiul sau Teodosie, asternuse pe hartie nu numai principii de guvernare politica a statului, principii morale de educare a tineretului, ci si principii de guvernare a sufletului, care ofera celor ce le vor urma mostenirea adevaratelor valori, cele spirituale. Aceasta monumentala lucrare a fost creata intre anii 1513-1521. In volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” aparut in 1996, Prof. Dr. Dumitriu-Snagov a prezentat dovezile referitoare la faptul ca „invataturile” lui Neagoe Basarab au fost ulterior plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „intarire” doveditoare a inaltei moralitati a lui Ivan cel Groaznic in procedura de recunoastere oficiala a acestuia ca bazileu de catre Patriarhul Constantinopolului. In procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a uitat sa stearga sau sa inlocuiasca numele Neagoe, Teodosie, Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum si numele fetelor voivodului: Stana, Roxana si Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit in anul 1988 de catre cercetatorul italian Santo Luca, fara insa ca acesta sa cunoasca importanta acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost facut insa de Prof. Dr. Dumitriu-Snagov.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

neagoe basarab parvu craiovescu latina greaca slavona europa centrala
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2397 (s) | 34 queries | Mysql time :0.080634 (s)